délă (déle),
– s.f. –
1. Dosar. –
2. Pricină în
curs de judecată. –
3. Teanc de hîrtii, dosar. – Var. (înv.)
deală, s.f. (
treabă;
afacere). Sl.
dĕlo „
operă,
lucrare, lucru
făcut”, de la
dĕti „a
face” (Cihac, II, 93), cf.
rus.
djelo (Tiktin; Candrea). Înv. – Der.
delar, s.m. (înv., arhivar);
deletnic, adj. (sîrguincios, silitor), cf. sb.
delatnik „muncitor”;
îndelete, adv. (în locuțiunea
pe îndelete), a
cărei formație este
puțin clară (după Scriban, s-
ar explica plecîndu-se de la reprezentanta lat.
libitum);
îndeletnici, vb. refl. (a-și
petrece timpul, a se ocupa, a se dedica), cf. Drăganu,
Dacor., V, 347-52.