arhiatrós (-și),
s.m. – (Înv.)
Medic personal al al domnitorului, în
epoca fanarioților;
era în același
timp medic al domnitorului și însărcinat cu supravegherea serviciilor sanitare și a farmaciilor. Ngr. ἀρχιιατρός, de la ίατρός „
medic” (Gáldi 153).
Sec. XVIII.