altíță (altíțe),
s.f. – Broderie pe
partea superioară a mînecii la
ie sau
cămașă. Lat.
altĭtia, de unde it.
altezza. Se explică prin poziția relativă a broderiei;
partea inferioară a mînecii, cînd este brodată, nu se
poate numi astfel. După Cihac, Hasdeu și
DAR, din sb.
latica „
margine de
rochie” (de unde, în
Ban., var
lătiță); este posibil însă ca cuvîntul sb. să provină din
rom. Este dubletul lui
alteță, s.f., din it. (
sec. XIX).