Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția vagabondă definiție dex
vagabondă
găsește rime pentru
vagabondă
Cuvinte apropiate:
vagabond
,
vagabonda
,
vagabondaj
VAGABÓND, -Ă,
vagabonzi
, -de
, adj., s.m. și f. (
Om
sau
animal
) care
rătăcește
fără
rost
pe
drumuri
, care
hoinărește
fără
țintă
; (
om
)
fără
ocupație
stabilă
,
fără
domiciliu
fix
. ♦ (
Om
) de
nimic
,
fără
căpătâi
. – Din fr.
vagabond
,
lat.
vagabundus.
Cf. it.
vagabondo
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia vagabondă
VAGABÓND
adj., s.
1.
adj., s.
hoinar
.
2.
s. v.
derbedeu
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vagabondă
vagabónd
adj. m., s. m., pl.
vagabónzi
;
f. sg.
vagabóndă,
pl.
vagabónde
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vagabondă
VAGABÓND, -Ă
adj., s.m. și f.
(Cel) care
rătăcește
fără
rost
; (cel) care nu are
domiciliu
,
loc
stabil
de
așezare
,
meserie
precisă
,
existență
stabilă
. ♦ (
Fig.
)
Nestatornic
,
inconstant
. ♦ (
Om
) de
nimic
,
fără
căpătâi
. [< fr.
vagabond
, it.
vagabondo
< lat.
vagabondus
<
vagari
– a
rătăci
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia vagabondă
vagabónd
adj.m., s.m., pl.
vagabónzi
; adj.f., s.f.
vagaboándă
, pl.
vagaboánde
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia vagabondă
VAGABÓND, -Ă
adj., s. m. f.
(
om
,
animal
) care
rătăcește
fără
rost
; (cel) care nu are
domiciliu
,
ocupație
,
existență
stabilă
. ♢ (fig.)
nestatornic
.
inconstant
. ♢ (
om
) de
nimic
,
fără
căpătâi
. (< fr.
vagabond
, lat.
vagabundus
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia vagabondă
VAGABOND
bagabei
,
boschetar
,
chiștocar
,
ecologist
,
fomist
,
goldan
,
marțafoi
,
plimbăreț
, tomberonist,
ulițar
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia vagabondă
VAGABONDÁ,
vagabondez
, vb. I. Intranz. A
trăi
ca un
vagabond
, a
umbla
fără
țintă
,
fără
rost
, dintr-un
loc
în
altul
. – Din fr.
vagabonder.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia vagabondă
VAGABONDÁ
vb.
1.
v.
hoinări
.
2.
a
hoinări
, a
pribegi
, a
rătăci
, (prin Mold.) a
bădădăi
, a
horhăi
. (~
din
loc
în
loc
.)
3.
a
colinda
, a cu-
treiera
, a
hoinări
, a
peregrina
, a
rătăci
, a
umbla
, (livr.) a
flana
.
(Pe unde n-a ~?)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vagabondă
vagabondá
vb., ind. prez. 1 sg.
vagabondéz
,
3 sg. și pl.
vagabondeáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vagabondă
VAGABONDÁ
vb. I. intr.
A
rătăci
fără
țintă
ca (un)
vagabond
; a
trăi
ca (un)
vagabond
. [< fr.
vagabonder
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia vagabondă
VAGABONDÁ
vb. intr.
1. a
rătăci
fără
țintă
, a
trăi
ca (un)
vagabond
. 2. (fig.;
despre
gânduri
,
imaginație
) a
trece
,
fără
încetare
, de la un
lucru
la
altul
. (< fr.
vagabonder
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia vagabondă
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK