tamazlâcuri, s.n. (Înv.) Totalitatea vitelor care aparțineau unui proprietar, unei gospodării; cireadă de vite. – Din tc. damizlık, bg. tamazlăk.
s. n., pl. tamazlâcuri
n. înv. Totalitate a vitelor cornute care aparțin unui proprietar. /<bulg. tamazlăk, turc. damizlik
tamazlâcuri, s.n. (înv.) 1. loc de îngrășare a vitelor. 2. cireadă de vite (boi, vaci și tauri).