definiția tăietor definiție dex

tăietor

găsește rime pentru tăietor
Cuvinte apropiate: tăietor

TĂIETÓR, -OÁRE,

tăietori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care taie; tăios; ascuțit. 2. S.f. Plantă erbacee cu frunze păroase de culoare verde închis și cu flori galbene, folosită în medicina populară pentru oblojirea tăieturilor (Inula hirta). 3. S.n. Buștean pe care se taie sau se despică lemnele de foc; tăiș (2); (în trecut) trunchi care servea călăului pentru decapitarea condamnaților la moarte. 4. S.m. Muncitor care se ocupă cu tăierea diferitelor materiale în industrie sau cu sacrificarea animalelor la abator. [Pr.: tă-ie-] – Tăia + suf. -ător.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia tăietor

TĂIETÓR

adj. v. ascuțit, tăios.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia tăietor

TĂIETÓR

s. v. butuc.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia tăietor

tăietór

adj. m., (persoană) s. m., pl. tăietóri; f. sg. și pl. tăietoáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia tăietor

tăietór

(butuc) s. n., pl. tăietoáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia tăietor

TĂIET//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre)

Care taie. /a tăia + suf. ~tor
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia tăietor

TĂIET//ÓR2 ~oáre

n. 1) Buștean pe care se așază lemnele, pentru a le tăia sau a le despica. 2) (în trecut) Trunchi pe care călăul decapita condamnații la moarte. /a tăia + suf. ~tor
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia tăietor

TĂIETÓR3 ~i

m. Muncitor specializat în operații de tăiere a lemnelor. ~ de pădure. /a tăia + suf. ~tor
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia tăietor

TĂIETÓR2,

tăietori, s.m. Muncitor care se ocupă cu tăierea diferitelor materiale în industrie sau cu definitie/sacrifica">sacrificarea animalelor în abator. ♦ (Înv.) Omorâtor, ucigaș. – Din tăia + suf. -(ă) tor.
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM | definitia tăietor

TĂIETÓR3, -OÁRE,

tăietori, -oare, adj. (Înv.) Care taie; tăios, ascuțit. – Din tăia + suf. -(ă)tor.
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM | definitia tăietor

TĂIETÓR1,

tăietoare, s.n. Buștean pe care se taie sau se despică lemnele de foc; (în trecut) trunchi care servea călăului pentru definitie/decapita">decapitarea condamnaților la moarte. – Din tăia + suf. -(ă)tor.
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM | definitia tăietor
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar