s.n. Totalitatea principiilor care stau la baza creației simfonice și a muzicii instrumentale în general. – Simfonie + suf. -ism.
n. Totalitate a principiilor care stau la baza creației simfonice. /simfonie +suf. ~ism
s.n. Totalitatea principiilor care stau la baza creației simfonice și a muzicii instrumentale în genere. ♦ Concepție care promovează ideea transformării genurilor muzicale într-un domeniu de pură expresie sau virtuozitate. [< fr. symphonisme].
s. n. totalitatea principiilor care stau la baza creației simfonice și a muzicii instrumentale în genere. ♢ concepție care promovează ideea transformării genurilor muzicale într-un domeniu. (< fr. symphonisme)