definiția scalpel definiție dex

scalpele, s.n. (Adesea fig.) Cuțitaș cu lamă ascuțită, curbă, cu unul sau cu două tăișuri, folosit la disecțiile anatomice și în chirurgie. [Pl. și: scalpeluri] – Din fr. scalpel.

scalpele, s.n. (Adesea fig.) Cuțitaș cu lamă ascuțită, curbă, cu unul sau cu două tăișuri, folosit la disecțiile anatomice și în chirurgie. [Pl. și: scalpeluri] – Din fr. scalpel.

s. n., pl. scalpéle

s. n., pl. scalpéle

n. Instrument chirurgical în formă de cuțit cu tăiș convex, folosit la disecții; bisturiu. /<fr. scalpel, lat. scalpellum

n. Instrument chirurgical în formă de cuțit cu tăiș convex, folosit la disecții; bisturiu. /<fr. scalpel, lat. scalpellum

scalpele, s.n. Bisturiu cu tăișul convex, folosit la disecție.

scalpele, s.n. Bisturiu cu tăișul convex, folosit la disecție.

s.n. Instrument cu lamă ascuțită, folosit pentru incizii și disecții și în chirurgie. [< fr. scalpel, cf. lat. scalpellum].

s.n. Instrument cu lamă ascuțită, folosit pentru incizii și disecții și în chirurgie. [< fr. scalpel, cf. lat. scalpellum].

s. n. instrument cu lamă ascuțită, pentru incizii și disecții. (< fr. scalpel, lat. scalpellum)

s. n. instrument cu lamă ascuțită, pentru incizii și disecții. (< fr. scalpel, lat. scalpellum)