, recirculări, s.f. (Tehn.) 1. Reintroducere a unui material sau a unei substanțe în ciclul de fabricație, în scopul îmbunătățirii unor parametri ai producției. 2. Recirculație. – V. recircula.
s. f., g.-d. art. recirculării; pl. recirculări
s.f. Recirculație. [< re- + circulare].