primogeniți, -te, adj., s.m. și f. (Livr.) (Copil) născut primul (într-o familie regală, princiară, feudală etc.); primogenitură. – Din lat. primogenitus.
s. m., adj. m., pl. primogeníți; f. sg. primogenítă, pl. primogeníte
și substantival (despre copii) Care este născut primul (într-o familie regală, princiară etc.) /<lat. primogenitos
s.m. (Liv.) Primul născut dintre mai mulți copii ai aceleiași familii; primogenitură. [Cf. it. primogenito, lat. primogenitus].