definiția perfectă definiție dex

perfectă

găsește rime pentru perfectă
Cuvinte apropiate: perfect, perfecta, perfectat

mai mult ca perféct

s. n., art. mai mult ca perféctul
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia perfectă

PERFÉCT, -Ă

, perfecți, -te, adj., s.n. I. Adj. 1. Care întrunește în gradul cel mai înalt toate calitățile cerute; desăvârșit. ♢ Gaz perfect = gaz ale cărui molecule, de dimensiuni neglijabile față de distanțele dintre ele, nu exercită forțe de atracție una asupra alteia și care verifică, la orice temperatură, legile gazelor. Număr perfect = număr întreg egal cu suma divizorilor lui pozitivi. 2. (Adesea adverbial) Absolut, deplin, complet, total. ♦ (Adverbial; eliptic) Îmi convine, sunt de acord; foarte bine, bravo, excelent. II. S.n. Timp al verbului care exprimă o acțiune petrecută și încheiată în trecut; trecut. ♢ Perfectul compus = timp trecut care exprimă acțiunea fără a o raporta la momentul vorbirii sau raportând-o ca un trecut mai îndepărtat. Perfectul simplu = timp trecut care exprimă acțiunea fără a o raporta la momentul vorbirii, sau raportând-o la un trecut mai apropiat. Mai mult ca perfectul = timp trecut folosit pentru a exprima o acțiune încheiată înaintea alteia, petrecută tot în trecut. – Din lat. perfectus, germ. perfekt.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia perfectă

PERFÉCT

adj., interj., s. 1. adj. desăvârșit, excepțional, extraordinar, formidabil, ideal, magistral, minunat, splendid, sublim, superb, (înv.) săvârșit. (O interpretare ~.) 2. adj. v. ireproșabil. 3. adj. desăvârșit, sfânt. (~ nevinovăție!) 4. adj. v. absolut. 5. interj. v. bravo! 6. s., adj. (GRAM.) v. trecut. 7. s. (GRAM.) perfectul simplu = (înv.) timpul săvârșit.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia perfectă

Perfect

≠ imperfect, nedesăvârșit
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia perfectă

perféct

adj. m., pl. perfécți; f. sg. perféctă, pl. perfécte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia perfectă

perféct

s. n., pl. perfécte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia perfectă

PERFÉC//T3 ~tă (~ți, ~te)

Care corespunde tuturor cerințelor; lipsit de defecte; desăvârșit; ireproșabil; absolut; complet; impecabil. ♢ Număr ~ număr întreg egal cu suma divizorilor lui pozitivi. A avea ~tă dreptate a avea dreptate deplină. /<lat. perfectus, germ. Perfekt
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia perfectă

PERFÉCT2

adv. 1) Foarte bine; excelent. 2) (în replici) De acord; așa este; exact. /<lat. perfectus, germ. Perfekt
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia perfectă

PERFÉCT1

n. lingv. Ansamblu de forme verbale care exprimă o acțiune efectuată și terminată până la momentul vorbirii; trecut. /<lat. perfectus, germ. Perfekt
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia perfectă

perféct (perféctă),

adj. – Desăvîrșit, fără defecte. Lat. perfectus (sec. XIX). – Der. (din fr.) perfecțiu(un)e, s.f.; perfecționa, vb.; perfectibil, adj.; imperfect, adj.; imperfecțiune, s.f.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia perfectă

PERFÉCT, -Ă

adj. Care are toate calitățile; desăvârșit. // adv. De acord; foarte bine, excelent. // s.n. (Gram.) Timp al verbului care arată o acțiune petrecută și încheiată în trecut. [< lat. perfectus, cf. it. perfetto, fr. parfait].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia perfectă

PERFÉCT, -Ă

I. adj. 1. care întrunește toate calitățile; desăvârșit, ireproșabil, impecabil. 2. deplin, complet; absolut. o (mat.) număr ~ = număr natural egal cu suma divizorilor săi. II. adv. cu desăvârșire. ♢ (afirmativ) de acord! foarte bine! excelent! III. s. n. timp al verbului care exprimă o acțiune petrecută și încheiată în trecut. (< lat. perfectus, germ. perfekt)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia perfectă

PERFECTÁ

, perfectez, vb. I. Tranz. A duce la bun sfârșit, a desăvârși, a definitiva, a încheia (un acord, o tranzacție etc.). – Din perfect.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia perfectă

PERFECTÁ

vb. a încheia. (A ~ un acord.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia perfectă

perfectá

vb., ind. prez. 1 sg. perfectéz, 3 sg. și pl. perfecteáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia perfectă

A PERFECT//Á ~éz

tranz. (acorduri, tranzacții etc.) A aduce la o formă definitivă; a definitiva. /Din perfect
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia perfectă

PERFECTÁ

vb. I. tr. A definitiva, a încheia (o înțelegere, un act, o tranzacție). [Cf. it. perfettare, fr. parfaire].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia perfectă

PERFECTÁ

vb. tr. a definitiva, a încheia (o înțelegere, un act, o tranzacție). (< perfect)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia perfectă

perféctul compús

s. n. + adj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia perfectă

perféctul símplu

s. n. + adj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia perfectă
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar