Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția orbeți definiție dex
orbeți
găsește rime pentru
orbeți
Cuvinte apropiate:
orbeț
,
orbeți
ORBEȚÍ
,
orbețesc
, vb.
IV
. Refl. (
Reg
.) A se
milogi
, a
cerși
. – Din
orbeț
.
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM
|
definitia orbeți
a se bate ca chiorii / ca orbeții
expr.
a se
bate
violent
; a se
încăiera
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia orbeți
ORBÉTE
s.m. v.
orbeț
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia orbeți
ORBÉTE
s.
(ZOOL.;
Spalax
microphthalmus
)
(pop.)
cățelul
-
pământului
, (
reg
.)
grivan
,
porcuț
,
șuiță
,
tocăniță
,
țâncul
-
pământului
, (Munt. și Transilv.)
sobol
,
șomâc
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia orbeți
ORBÉTE
s. v.
derbedeu
,
lepădătură
,
lichea
,
netrebnic
,
pușlama
,
scârnăvie
,
secătură
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia orbeți
orbéte
(zool.) s. m., pl.
orbéți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia orbeți
ORBÉTE ~
m.
Mamifer
rozător
subteran
asemănător
cu
cârtița
;
țâncul
-
pământului
. /
orb
+ suf.
~
et
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia orbeți
ORBÉȚ, ORBEÁȚĂ
,
orbeți, -e
, adj., s.
1.
Adj., s.m. și f. (
Ființă
) care nu
vede
bine
sau nu
vede
deloc
;
p. ext.
cerșetor
(
orb
2
). ♢ Expr.
A se
bate
ca
orbeții
= a se
încăiera
aprig
, a se
bate
rău
,
fără
a se
uita
unde
lovesc
.
2.
S.m.
Mamifer
din
ordinul
rozătoarelor
,
asemănător
cu
cârtița
, cu
ochii
ascunși
sub
piele
, care
trăiește
sub
pământ
și se
hrănește
cu
rădăcini
;
cățelul
-
pământului
(
Spalax
microphtalmus
). [Var.:
orbéte
s.m.] –
Orb
+ suf.
-
eț
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia orbeți
ORBÉȚ
adj., s. v.
nevăzător
,
orb
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia orbeți
ORBÉȚ
s. v.
cârtiță
,
sobol
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia orbeți
orbéț
adj. m., (
persoană
) s. m., pl.
orbéți;
f. sg.
orbeáță
,
pl.
orbéțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia orbeți
ORB//ÉȚ ~eáță (~éți, ~éțe)
m. și f.
1)
Ființă
care nu
vede
(
bine
sau
deloc
). ♢
A se
bate
ca ~eții
a se
bate
tare
,
lovind
unde se
nimerește
. 2)
rar
Cerșetor
orb
. /
orb
+ suf.
~
eț
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia orbeți
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK