miasmatici, -ce, adj. Care conține sau produce miasme; puturos, pestilențial. [Pr.: mi-as-] – Din fr. miasmatique.
adj. v. dezagreabil, dezgus-tător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, infect, împuțit, neplăcut, nesu-ferit, puturos, rău, rău-mirositor, respingător, scârbos, urât.
adj. m. (sil. mi-as-), pl. miasmátici; f. sg. miasmátică, pl. miasmátice
Care răspândește miasmă; cu miros urât; puturos. [Sil. mi-as-] /<fr. miasmatique
adj. care conține sau produce miasme; pestilențial. (< fr. miasmatique)