Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția ijderire definiție dex
ijderire
găsește rime pentru
ijderire
Cuvinte apropiate:
ijdărire
,
ijderire
ijderí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
ijderésc
, imperf. 3 sg.
ijdereá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
ijdereáscă
;
ger
.
ijderínd
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia ijderire
ijderí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
ijderésc
, imperf. 3 sg.
ijdereá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
ijdereáscă
;
ger
.
ijderínd
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia ijderire
IJDERÍ,
ijderésc
,
vb.
IV
. (Înv.)
1.
Tranz. A
afla
, a
descoperi
.
2.
Tranz. A
ațâța
, a
întărâta
.
3.
Intranz. A
izvorî
, a
proveni
, a se
trage
. [Var.:
ijdărí
vb.
IV
,
ijdăní
vb.
IV
,
izdărí
vb.
IV
,
izdăní
vb.
IV
,
jidărí
vb.
IV
,
jidărî́
vb.
IV
,
zădărî́
vb.
IV
] (din sl.
izdirati
; cf. sb.
izdirati se
na
koga
= a se
purta
aspru
(cu cineva), bg.
dirjă
= a
scurma
,
zadiram
= a
enerva
;
celelalte
explicații
nu
sunt
satisfăcătoare:
1.
cuv.
identic
cu
a
îndârji
(Cihac);
2.
din sl.
izgnati
= a
izgoni
, cf. a
izgoni
(Tiktin);
3.
cf. Scriban, care
pleacă
de
asemenea
de la un sl.
izdirati
; der.
ijderitór
adj.,
ijderénie
s.f.,
ijderánie
s.f.,
ijdăránie
s.f.,
izdăritúră
s.f.,
zădărâtór
adj.,
zădăreálă
s.f.)
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia ijderire
ijderí (ijderésc, – ít),
vb. –
1.
A
afla
, a
descoperi
, a
inventa
. –
2.
A stîrni, a
îmboldi
, a
ațîța
. –
3.
A se
ivi
, a
proveni
, a se
naște
. – Var.
ijdări
,
ijdăni
,
izdări
,
izdăni
,
jidări
,
jidărî
,
zădărî
.
Sl.
izdirati
, cf. sb.
izdirati se
na
koga
„a
trata
pe cineva cu
asprime
”, bg.
dirjă
„a
scormoni
”,
zadiram
„a
face
să
turbeze
”. Sînt
cuvinte
înv. la toate
sensurile
și cu toate var., cu
excepția
lui
zădărî
, cu
sensul
lui bg.
Explicațiile
anterioare
nu
satisfac
cuvîntul
identic
cu
a îndîrji
(Cihac, II, 147); din sl.
izgnati
„a
expulza
”, cf.
izgoni
(Tiktin). Cf. Scriban, care
pleacă
de la un sl.
izdirati.
– Der.
ijderitor
,
adj. (
creator
);
ijderenie
(var.
ijdăranie
,
ijderanie
), s.f. (
proveniență
,
origine
);
izdăritură
,
s.f. (
proiect
;
creație
);
zădărîtor
, adj. (
iritant
);
zădăreală
,
s.f. (
ațîțare
,
incitare
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia ijderire
IJDERÍ,
ijderésc
,
vb.
IV
. (Înv.)
1.
Tranz. A
afla
, a
descoperi
.
2.
Tranz. A
ațâța
, a
întărâta
.
3.
Intranz. A
izvorî
, a
proveni
, a se
trage
. [Var.:
ijdărí
vb.
IV
,
ijdăní
vb.
IV
,
izdărí
vb.
IV
,
izdăní
vb.
IV
,
jidărí
vb.
IV
,
jidărî́
vb.
IV
,
zădărî́
vb.
IV
] (din sl.
izdirati
; cf. sb.
izdirati se
na
koga
= a se
purta
aspru
(cu cineva), bg.
dirjă
= a
scurma
,
zadiram
= a
enerva
;
celelalte
explicații
nu
sunt
satisfăcătoare:
1.
cuv.
identic
cu
a
îndârji
(Cihac);
2.
din sl.
izgnati
= a
izgoni
, cf. a
izgoni
(Tiktin);
3.
cf. Scriban, care
pleacă
de
asemenea
de la un sl.
izdirati
; der.
ijderitór
adj.,
ijderénie
s.f.,
ijderánie
s.f.,
ijdăránie
s.f.,
izdăritúră
s.f.,
zădărâtór
adj.,
zădăreálă
s.f.)
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia ijderire
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK