flexionari, -e, adj. 1. Care se îndoaie, care se încovoaie. 2. Care are flexiune (2); flexibil. [Pr.: -xi-o-] – După fr. flexionnel.
adj. v. flexibil.
adj. m. (sil. -xi-o-), pl. flexionári; f. sg. flexionáră, pl. flexionáre
(~i, ~e) (despre limbi) Care posedă flexiune. [Sil. -xi-o-] /<fr. flexionnel
adj. (Despre o limbă) Care posedă flexiune. [După fr. flexionnel].
adj. (despre cuvinte) care posedă flexiune (2). o limbă ~ă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin afixe perfect sudate cu tema cuvântului. ♢ flexibil. (după fr. flexionnel)