definiția finite definiție dex

finite

găsește rime pentru finite
Cuvinte apropiate: finie, finire, finit

FINÍT, -Ă,

finiți, -te, adj. 1. Care are o existență limitată. ♦ (Substantivat, n.) Categorie filozofică ce se referă la stările relative ale materiei, care au o existență limitată și se pot transforma unele într-altele. 2. (Despre produse, mărfuri etc.) Care a trecut prin toate fazele de transformare a materiei prime și poate fi întrebuințat în scopul pentru care a fost făcut. – V. fini. Cf. fr. fini, it. finito.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia finite

FINÍT

adj. 1. terminat. (Produs ~.) 2. circumscris, delimitat, limitat, mărginit. (Valori ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia finite

Finit

≠ infinit
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia finite

finít

s. n., pl. finíturi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia finite

FINÍT1

n. Categorie filozofică care se referă la starea relativă a materiei. /v. a fini
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia finite

FINÍ//T2 ~tă

(~ți, ~te) 1) (mai ales în opoziție cu infinit) Care are anumite limite; mărginit; limitat. 2) (despre produse) Care a fost supus tuturor operațiilor de prelucrare. /v. a fini
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia finite

finít

s.n. (înv.) sfârșit.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia finite

FINÍT, -Ă

adj. 1. Care nu depășește valori oricât de mari; mărginit, limitat. 2. (Despre produse) Care a suferit toate operațiile de prelucrare; terminat. // s.n. Categorie filozofică ce se referă la stările relative ale materiei care au existență limitată și se pot transforma unele în altele. [Cf. fr. fini, lat. finitus].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia finite

FINÍT, -Ă

I. adj. 1. care nu depășește valori oricât de mari; mărginit, limitat. o (mat.) număr ~ = fiecare dintre numerele reale. 2. (despre produse) care a suferit toate operațiile de prelucrare; terminat. II. s. n. categorie filozofică desemnând caracterul limitat al lucrurilor, fenomenelor și proceselor în spațiu și în timp. (< fr. fini, it. finito, lat. finitus)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia finite
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar