s.n. invar. Duplicatul unui act, al unei scrisori. [< lat.med. duplicata].
s. n. inv. duplicatul unui act, al unei scrisori. (< lat. duplicata)
, duplicate, s.n. Al doilea exemplar al unui act, al unui document, eliberat de o autoritate; copie. – Din germ. Duplikat.
n. 1) v. A DUPLICA. 2) Exemplarul al doilea al unui document sau act. /<germ. Duplikat
s.n. Al doilea exemplar dintr-un act; copie. [Var. duplicatum s.n. / cf. germ. Duplikat, lat. duplicatum].