, devalorizări, s.f. (Adesea fig.) Acțiunea de a (se) devaloriza și rezultatul ei; scădere a valorii; (în special) reducere de către stat a valorii monedei în raport cu aurul, argintul sau cu valutele străine. – V. devaloriza.
s. (FIN.) demonetizare, depreciere. (~ unor semne bănești.)
s. f., g.-d. art. devalorizării; pl. devalorizări
s.f. Acțiunea de a devaloriza și rezultatul ei; depreciere. ♦ Micșorarea conținutului de aur al unității monetare sau scăderea cursului bancnotelor în raport cu aurul sau cu valutele străine, efectuată în mod oficial. [< devaloriza].
s. f. acțiunea de a (se) devaloriza. ♢ reducere oficială a valorii monedei naționale în raport cu aurul sau cu valutele străine; scădere a conținutului în aur al unității monetare. (< devaloriza)
, devalorizez, vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A reduce, a face să scadă valoarea monedei sau a altor valori (în raport cu aurul); a deprecia. ♢ Refl. Banii se devalorizează. – Din fr. dévaloriser.
vb., ind. prez. 1 sg. devalorizéz, 3 sg. și pl. devalorizeáză
tranz. A face să se devalorizeze. /<fr. dévaloriser
pers. 3 se ~eáză intranz. (despre monede, hârtii de valoare) A-și reduce valoarea; a se deprecia; a se demonetiza. /<fr. dévaloriser
vb. I. tr., refl. (Despre monezi, valori etc.) A(-și) micșora conținutul (acoperirea) în aur; (și fig.) a (se) deprecia. [< fr. dévaloriser].