definiția cuibărit definiție dex

cuibărit

găsește rime pentru cuibărit
Cuvinte apropiate: cuibări, cuibărit

CUIBĂRÍT1

s.n. Faptul de a (se) cuibări; perioadă când (se) cuibăresc păsările. – V. cuibări.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia cuibărit

CUIBĂRÍT2,

cuibăriți, -te, adj. (Despre păsări) Care și-a făcut cuib (1) undeva; care și-a făcut loc în cuibar. ♦ Fig. (Despre oameni și animale) Care s-a așezat cât mai bine într-un loc; care s-a ghemuit într-un loc. ♦ Fig. Care s-a aciuit, s-a pripășit undeva, pe lângă cineva. – V. cuibări.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia cuibărit

cuibărít

adj. m., pl. cuibăríți; f. sg. cuibărítă, pl. cuibăríte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia cuibărit

CUIBĂRÍ

, cuibăresc, vb. IV. 1. Refl. (Despre păsări) A-și face cuibul undeva; a-și face loc în cuibar. ♦ Fig. (Despre oameni și despre animale) A se așeza cât mai bine într-un loc; a se ghemui. ♦ Fig. A se adăposti. ♦ Fig. A se aciua, a se pripăși. 2. Tranz. (Rar) A așeza găinile în cuibar. 3. Tranz. A mușuroi porumbul, cartofii etc. – Din cuibar.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia cuibărit

CUIBĂRÍ

vb. v. pripăși.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia cuibărit

cuibărí

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cuibărésc, imperf. 3 sg. cuibăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. cuibăreáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia cuibărit

A CUIBĂR//Í ~ésc 1.

tranz. (unele plante, mai ales cartoful, porumbul) A înconjura cu pământ la rădăcină (asemenea unui cuib) pentru a favoriza dezvoltarea; a mușuroi. 2. intranz. (despre păsări) A face cuib (și a scoate pui). Pescărușul cuibărește pe stânci. /cuib + suf. ~ări
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia cuibărit

A SE CUIBĂR//Í mă ~ésc

intranz. 1) (despre păsări) A-și face cuib. 2) (despre păsări) A-și face loc în cuibar; a se așeza în cuib. 3) fig. (despre ființe) A se instala cât mai comod. 4) fig. (despre ființe pribege) A-și găsi adăpost; a se aciua; a se oploși; a se pripăși; a se adăposti. /cuib + suf. ~ări
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia cuibărit
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar | Kurs walut | Pret fier vechi