conjecturi, s.f. Părere bazată pe ipoteze sau pe presupuneri; prezumție, supoziție. – Din fr. conjecture, lat. conjectura.
s. v. ipoteză, presupunere, prezumție, supoziție.
(supoziție, ipoteză) s. f., g.-d. art. conjectúrii; pl. conjectúri
f. livr. 1) Opinie fondată numai pe aparențe; prezumție. 2) rar Restabilire ipotetică a unui text neciteț. /<fr. conjecture, lat. conjectura
s.f. Prezumție, supoziție, părere întemeiată pe presupuneri, pe probabilități, pe aparențe. [< fr. conjecture].
s. f. simplă supoziție, care nu a primit încă nici o confirmare; ipoteză, presupunere. (< fr. conjecture, lat. coniectura)