, -EÁSCĂ, cocoșești, adj. De cocoș (I), al cocoșului. – Cocoș + suf. -esc.
adj. m., f. cocoșeáscă; pl. m. și f. cocoșéști
s. pl. v. floricele.
vb. IV (reg.) 1. (despre cocoși) a călca (găina). 2. (refl. fig.) a se îngâmfa, a se umfla în pene. 3. (refl. fig.) a se supăra, a se rățoi, a amenința cu bătaia pe cineva.
, cocoșesc v.r. a se grozăvi, a se fuduli.