calamitați, -te, adj. Care a suferit o calamitate. – Din calamitate (derivat regresiv).
adj. m., pl. calamitáți; f. sg. calamitátă, pl. calamitáte
Care a suferit de pe urma unei calamități. /Din calamitate
adj. (Liv.) Care a suferit de pe urma unei calamități naturale. [< calamita].
adj. care a suferit de pe urma unei calamități naturale. (< fr. calamité)
vb., ind. prez. 3 sg. calamiteáză
vb. I. tr. (Liv.; despre calamități naturale) A distruge. [< calamitate].