calaje, s.n. Imobilizare a unui organ de mașină. 2. Așezare la orizontală a suportului unui aparat topografic de vizare. 3. Mod de așezare a aripii sau a ampenajului față de fuzelajul unui avion. 4. Adîncime la care se scufundă în apă o navă. 5. Postament de grinzi de pe o cală1 (2), pe care se fixează navele în timpul construcției sau reparațiilor. – Din fr. calage.
n. 1) Potrivire și fixare a unui organ sau a unei piese de mașină. 2) Așezare la orizontală a suportului unui aparat topografic de vizare. 3) Postament de grinzi pe care se sprijină navele în timpul construcției sau al reparației. 4) Adâncime la care se cufundă în apă o navă în raport cu linia de plutire; pescaj. /< fr. calage
s.n. I. 1. Imobilizare a unui organ de mașină. 2. Așezare la orizontală a suportului unui aparat topografic de vizare. 3. Mod de așezare a aripii sau a ampenajelor față de fuzelajul unui avion. II. 1. Postament de grinzi de lemn pe care stau navele în cală. 2. Adâncime la care se cufundă în apă o navă. V. pescaj. [Cf. fr. calage].