definiția bacon definiție dex

s.n. (Rar) Carne sau costiță de porc dezosată, sărată și afumată (tăiată în felii subțiri). [Pr.: béicăn] – Cuv. engl.

s. v. tutun turcesc.

s. n. [pron. engl. béi-căn]

[pr.: béicon] n. Varietate de șuncă, preparată din carne grasă de porc. /Cuv. engl.

s.m. – Tutun turcesc (Nicotiana rustica). Rus. bakun (sec. XIX). Termen introdus de ocupațiile rusești, astăzi practic nefosit, ca și der. baconiță, s.f., cu același sens.

s.n. Șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată. [Pron. béicăn. / < engl. bacon].

s. n. șuncă specială, preparată din carne grasă și afumată. (< engl. bacon)

[béicə], Francis, baron de Verulam (1561-1626), filozof englez. Inițiatorul empirismului englez; adversar al scolasticii și al metodei deductive, a pus bazele metodei inductive moderne, care a favorizat dezvoltarea științelor, prin aplicarea largă a observației și experienței („Novum organum”). Autor al scrierii utopice „Noua Atlantidă”.

[béicən], Roger (c. 1214-c. 1292), filozof și savant englez. Călugăr franciscan. Adept al nominalismului, a criticat metodele scolasticii, preconizînd ideea științei experimentale bazate pe observarea directă a obiectelor sensibile și pe „iluminare”, în cazul obiectelor spirituale.