s.n. (Geol.) Primul subetaj al paleoliticului superior, caracterizat prin unelte de silex fin și prin apariția uneltelor de os. // adj. Care aparține acestui subetaj. [Pron. a-u-rig-na-ci-an. / < fr. aurignacien, cf. Aurignac – peșteră în Franța].
[ORINIASIAN] adj., s. n. (din) primul subetaj al paleoliticului superior. (< fr. aurignacien)
[ORINIASIAN] adj., s. n. (din) primul subetaj al paleoliticului superior. (< fr. aurignacien)
(‹ localit. Aurignac, Franța) s.n. 1. Perioadă a Paleoliticului superior corespunzătoare bazei Postglaciarului (Pleistocen), caracterizată prin Homo sapiens fossilis și faună de climă rece cu Elephas primigenius, Cervus etc. 2. Cultură aparținînd Paleoliticului, în care au fost descoperite resturi arheologice.