definiția auricul definiție dex

, auricule, s.n. Fiecare dintre cele două despărțituri de sus ale inimii; atriu. [Pr.: a-u-] – Din fr. auricule, lat. auricula.

s. (ANAT.) atriu. (~ul este o despărțitură a inimii.)

(compartiment al inimii) s. n. (sil. a-u-), pl. aurícule

n. Fiecare dintre cele două despărțituri superioare ale inimii, care comunică cu ventriculele. [Sil. a-u-] /<fr. auricule

s.n. Fiecare dintre cele două despărțituri superioare ale atriului inimii. [Pron. a-u-, pl. -le. / < fr. auricule, cf. lat. auricula].

elem. „auriculă”. (< fr. auricul/o/-, lat. auricula)

s. n. fiecare dintre cele două compartimente superioare ale inimii; atrium (3). (< fr. auricule, lat. auricula)

adj. m., pl. aúrici; f. sg. aúrică, pl. aúrice

adj. (Despre vele) În formă de trapez. [Pron. a-u-. / cf. fr. aurique, it. aurica].

adj. (despre vele) în formă de trapez, în axa navei. (< fr. aurique, it. aurica)

[oríc], Georges (1899-1983), compozitor francez. Elev al lui V. d’Indy. Membru al Grupului celor șase. Balete, muzică de scenă, muzică de film (pentru „Moulin Rouge”, „Legenda îndrăgostiților”, „Notre-Dame”).