, auditivi, -e, adj. Care aparține auzului, privitor la auz. [Pr: a-u-] – Din fr. auditif, it. auditive.
adj. m. (sil. a-u-), pl. auditívi; f. sg. auditívă, pl. auditíve
Care ține de auz; propriu auzului. Canal ~. /<fr. auditif
adj. Referitor la auz. [< fr. auditif].
adj. referitor la auz. (< fr. auditif)