, aplaudări s.f. Acțiunea de a aplauda; (rar, la pl.) aplauze. [Pr.: -pla-u-] – V. aplauda.
s. f. (sil. -pla-u), g.-d. art. aplaudării; pl. aplaudări
, apláud, vb. I. Intranz. A bate din palme în semn de mulțumire, de aprobare, de admirație. ♦ Tranz. A-și exprima mulțumirea, aprobarea, admirația față de cineva sau ceva prin aplauze. [Pr.: pla-u-] – Din fr. applaudir, lat. applaudere.
. intranz. A produce aplauze (în semn de satisfacție, admirație, aprobare etc.). 2. tranz. (persoane) A întâmpina sau a susține prin aplauze. [Sil. -pla-u-] /<fr. applaudir, lat. applaudere
vb. I. intr. A bate din palme (în semn de admirație, de mulțumire etc.). ♦ tr. A-și exprima mulțumirea, admirația etc. prin aplauze. [Pron. -pla-u-, p.i. apláud. / < lat. applaudere, cf. fr. applaudir].
vb. I. intr. a bate din palme. II. tr. (fig.) a-și exprima mulțumirea, entuziasmul, prin aplauze. (< lat. applaudere, după fr. applaudir)