, abcese, s.n. Colectare de puroi, bine delimitată de țesuturile din jur, formată în urma dezintegrării țesuturilor, de obicei sub acțiunea unor agenți microbieni sau parazitari. – Din fr. abcès.
abcese, s.n. Acumulare de puroi sub piele sau într-un organ intern. – Fr. abcès (lat. lit. abscessus).
s.n. Puroi strâns în interiorul unui țesut sau într-un organ intern; (pop.) buboi. [< fr. abcés, cf. lat. abcessus].
s.n., pl. abcése
abcese, s.n. Acumulare de puroi, bine delimitată de țesuturile din jur printr-o membrană de țesut conjunctiv. – Din fr. abcès.