CORNÉT
s.n. 1. Bucată de hârtie răsucită în
formă de pâlnie, în care se împachetează
bomboane, semințe etc.;
conținutul unui astfel de
pachet.
2. Cornet acustic =
dispozitiv în
formă de pâlnie, care
amplifică vibrațiile sonore, folosit de
persoanele cu auzul slab;
cornet cu pistoane =
instrument muzical de suflat din alamă, asemănător cu
trompeta, dar
prevăzut cu
pistoane în loc de
ventile;
trompetă de
dimensiuni reduse și mai
sensibilă folosită în
jazul modern.
3. (
Anat.)
Cornet nazal = fiecare dintre
cele șase
lame osoase de
forma unui
cornet (1), situate câte trei în fiecare
nară.
4. (
Geol.) Martor de
eroziune aproape
conic, care se ridică deasupra unei
suprafețe de
eroziune netede sau puțin ondulate. [Pl.
-te, -turi. / < fr.
cornet, cf. it.
cornetto].