CANTITÁTE
s.f. 1. Categorie filozofică desemnând determinări ale obiectelor și
proceselor care
indică aspectul lor măsurabil din
punctul de vedere al mărimii, numărului,
volumului,
duratei,
gradului etc., a cărei schimbare între anumite
limite nu
produce transformări ale calității acestora, ci pregătește numai aceste
transformări. V.
calitate.
2. Proprietate care poate fi
reprezentată printr-un număr
obținut dintr-o măsurare sau dintr-o numărare; tot ceea ce poate fi numărat sau măsurat. ♦ câtime, număr, mărime. ♦ (
Log.)
Criteriu de
clasificare a judecăților de
predicație după
sfera subiectului.
3. Durata rostirii unui sunet sau a unei
silabe. [Cf. fr.
quantité, it.
quantità, lat.
quantitas].