BAGHÉTĂ
s.f. 1. Bețișor; vergea, nuielușă. ♦ Bețișor folosit de
dirijori pentru
conducerea unei
orchestre, a unui
cor etc.; (
fig.)
modul de
interpretare,
talentul unui
dirijor. ♦ Bețișor de
diferite dimensiuni cu care se lovesc
membranele, coardele sau
lamele unor
instrumente muzicale. ♦
Corpul principal al arcușului. ♦ Dungă colorată care împodobește uneori ciorapii pe partea
exterioară a gleznelor.
2. Piesă cilindrică, subțire, a unui
mecanism sau a unei
mașini.
3. Mulură mică cu
secțiune semicirculară, netedă sau decorată, de
culoare diferită de
cea a
mulurii principale, cu care se
decorează un
element arhitectonic.
4. (
Poligr.)
Element ornamental, așezat
lateral pe o
pagină de
carte etc. [< fr.
baguette, cf. it.
bacchetta].