SAU
conj.
1. (Cu
funcție disjunctivă) Ori, fie:
a) (
Leagă noțiuni sau
propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii)
Plânge sau râde? (Al doilea
membru al disjuncției este o
negație)
Sunt sau nu sunt? b) (
Leagă noțiuni sau
propoziții care se exclud ca alternative)
Doriți cafea sau ceai? ♦ (Corelativ,
indică necesitatea de a
alege între două alternative)
Sau luni, sau miercuri. ♢ (În enumerări, precedând
fiecare element al enumerării sau
numai pe
ultimul)
Pentru a da la rindea se întrebuințează sau rindeaua sau cioplitorul sau gealăul. 2. (Cu
funcție explicativă)
Adică, cu alte
cuvinte.
Adunarea, sau soborul întregii țări. 3. (Cu
funcție copulativă)
Precum, și.
Nisipul se găsește pe fundul râurilor, lacurilor sau mărilor. 4. (În
propoziții interogative, cu
funcție conclusivă, atenuată de o
nuanță de
îndoială) Nu
cumva?
oare?
poate?
De ce nu scrii? Sau n-ai timp? –
Să +
au1.