definiția mandrine definiție dex

mandrine

găsește rime pentru mandrine

Cuvinte apropiate: mandrin, mandrina, mandrină, mândrie, mândrire

MANDRÍN

s.n. v. mandrină.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mandrine

MANDRÍN

s.n. v. mandrină.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mandrine

mandrín

(dorn) s. n., pl. mandríne

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia mandrine

mandrín

(dorn) s. n., pl. mandríne

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia mandrine

MANDRÍN

s.n. 1. Piesă ascuțită folosită la găurirea tablei metalice; dorn, priboi. ♦ Unealtă pentru lărgirea sau formarea găurilor din piese tubulare sau inelare. ♦ Dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor. 2. Sârmă care se așază înăuntrul instrumentelor găunoase (ace, trocare etc.) pentru a împiedica astuparea lor. [Pl. -ne, -nuri, var. mandrină s.f. / < fr. mandrin].

Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia mandrine

MANDRÍN

s.n. 1. Piesă ascuțită folosită la găurirea tablei metalice; dorn, priboi. ♦ Unealtă pentru lărgirea sau formarea găurilor din piese tubulare sau inelare. ♦ Dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor. 2. Sârmă care se așază înăuntrul instrumentelor găunoase (ace, trocare etc.) pentru a împiedica astuparea lor. [Pl. -ne, -nuri, var. mandrină s.f. / < fr. mandrin].

Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia mandrine

MANDRÍN

s. n. 1. piesă ascuțită folosită la găurirea tablei metalice; dorn, priboi. ♢ unealtă calibrată pentru lărgirea sau formarea găurilor din piese tubulare sau inelare. 2. sârmă care se așază înăuntrul instrumentelor găunoase (ace, trocare etc.) pentru a împiedica astuparea lor. (< fr. mandrin)

Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia mandrine

MANDRÍNĂ,

mandrine, s.f. 1. Dispozitiv de fixare pe o mașină-unealtă a unei piese în vederea prelucrării acesteia sau a unei scule cu care se efectuează operația de prelucrare. 2. (Tehn.) Priboi¹ (1). 3. Sârmă care se introduce în interiorul instrumentelor inelare sau tubulare pentru a le destupa. [Var.: mandrín s.n.] – Din fr. mandrin.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mandrine

MANDRÍNĂ,

mandrine, s.f. 1. Dispozitiv de fixare pe o mașină-unealtă a unei piese în vederea prelucrării acesteia sau a unei scule cu care se efectuează operația de prelucrare. 2. (Tehn.) Priboi¹ (1). 3. Sârmă care se introduce în interiorul instrumentelor inelare sau tubulare pentru a le destupa. [Var.: mandrín s.n.] – Din fr. mandrin.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mandrine

MANDRÍNĂ

s. (TEHN.) dudgeon.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mandrine

MANDRÍNĂ

s. (TEHN.) dudgeon.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mandrine

mandrínă

(dispozitiv de prindere) s. f., g.-d. art. mandrínei; pl. mandríne

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia mandrine

mandrínă

(dispozitiv de prindere) s. f., g.-d. art. mandrínei; pl. mandríne

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia mandrine

MANDRÍN//Ă ~e

f. 1) Dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor cu ajutorul cărora se execută operații de prelucrare. 2) Unealtă de perforat prin lovire constând dintr-o bară de oțel, ascuțită la unul din capete; dorn; priboi. 3) Sârmă care se introduce în interiorul instrumentelor inelare sau tubulare pentru a le destupa. /<fr. mandrin

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia mandrine

MANDRÍN//Ă ~e

f. 1) Dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor cu ajutorul cărora se execută operații de prelucrare. 2) Unealtă de perforat prin lovire constând dintr-o bară de oțel, ascuțită la unul din capete; dorn; priboi. 3) Sârmă care se introduce în interiorul instrumentelor inelare sau tubulare pentru a le destupa. /<fr. mandrin

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia mandrine

MANDRÍNĂ

s.f. v. mandrin.

Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia mandrine

MANDRÍNĂ

s.f. v. mandrin.

Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia mandrine

MANDRÍNĂ

s. f. dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor. (< fr. mandrin)

Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia mandrine

Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!

Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.

Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.

Curs valutar