Definitia incarnare definitie DEX Online, dictionar roman

INCARNÁRE,

incarnări, s.f. Acțiunea de a (se) incarna și rezultatul ei; incarnație. [Var.: încarnáre s.f.] – V. incarna.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia incarnare

INCARNÁRE,

incarnări, s.f. Acțiunea de a (se) incarna și rezultatul ei; incarnație. [Var.: încarnáre s.f.] – V. incarna.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia incarnare

INCARNÁRE

s. 1. v. întrupare. 2. v. concretizare. 3. v. personificare.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia incarnare

INCARNÁRE

s. 1. v. întrupare. 2. v. concretizare. 3. v. personificare.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia incarnare

incarnáre

s. f., g.-d. art. incarnării; pl. incarnări

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia incarnare

incarnáre

s. f., g.-d. art. incarnării; pl. incarnări

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia incarnare

INCARNÁRE

s.f. Acțiunea de a (se) incarna și rezultatul ei; incarnație. [Var. încarnare s.f. / < incarna].

Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia incarnare

INCARNÁRE

s.f. Acțiunea de a (se) incarna și rezultatul ei; incarnație. [Var. încarnare s.f. / < incarna].

Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia incarnare

INCARNÁ,

incarnez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A crește în carne. [Var.: încarná vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia incarnare

INCARNÁ,

incarnez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) întrupa; a (se) transforma în om. ♦ Fig. A lua sau a da o formă concretă, reală. ♦ Tranz. A juca un rol într-o piesă. 2. (Despre unghii) A crește în carne. [Var.: încarná vb. I] – Din fr. incarner, lat. incarnare.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia incarnare

INCARNÁ

vb. 1. v. întrupa. 2. v. concretiza. 3. v. personifica.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia incarnare

INCARNÁ

vb. 1. v. întrupa. 2. v. concretiza. 3. v. personifica.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia incarnare

incarná

(a se întrupa, despre unghii, a crește în carne) vb., ind. prez. 3 sg. și pl. incarneáză

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia incarnare

incarná

(a se întrupa, despre unghii, a crește în carne) vb., ind. prez. 3 sg. și pl. incarneáză

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia incarnare

A SE INCARN//Á mă ~éz

intranz. 1) (despre ființe spirituale) A se transforma în om sau animal. 2) fig. A-și găsi expresie materială; a căpăta forma concretă; a se întrupa; a se întruchipa; a se materializa. /<fr. incarner, lat. incarnare

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia incarnare

A INCARN//Á ~éz

tranz. 1) A face să se incarneze. 2) (personaje) A reprezenta într-un spectacol. /<fr. incarner, lat. incarnare

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia incarnare

A SE INCARN//Á mă ~éz

intranz. 1) (despre ființe spirituale) A se transforma în om sau animal. 2) fig. A-și găsi expresie materială; a căpăta forma concretă; a se întrupa; a se întruchipa; a se materializa. /<fr. incarner, lat. incarnare

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia incarnare

A INCARN//Á ~éz

tranz. 1) A face să se incarneze. 2) (personaje) A reprezenta într-un spectacol. /<fr. incarner, lat. incarnare

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia incarnare

INCARNÁ

vb. I. tr., refl. 1. A (se) întrupa. ♦ (Fig.) A (se) prezenta, a da sau a lua o formă precisă, materială. 2. (Med.; despre unghii) A intra în carne, a crește în carne. [Var. încarna vb. I. / < fr. incarner, it. incarnare, cf. lat. in – în, caro – carne].

Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia incarnare

INCARNÁ

vb. I. tr., refl. 1. A (se) întrupa. ♦ (Fig.) A (se) prezenta, a da sau a lua o formă precisă, materială. 2. (Med.; despre unghii) A intra în carne, a crește în carne. [Var. încarna vb. I. / < fr. incarner, it. incarnare, cf. lat. in – în, caro – carne].

Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia incarnare

INCARNÁ

vb. tr., refl. 1. a (se) întrupa. ♢ (fig.) a (se) prezenta, a da, a lua o formă precisă, materială. 2. (despre unghii) a intra, a crește în carne. (< fr. incarner, lat. incarnare)

Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia incarnare