Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția bordură definiție dex
bordură
găsește rime pentru
bordură
Cuvinte apropiate:
bordura
,
bordurat
,
bordură
,
bortură
,
borură
,
ordură
BORDÚRĂ,
borduri
,
s.f.
Fâșie
,
panglică
sau
cusătură
la
marginea
unui
obiect
textil
.
2.
Zonă
care
înconjură
marginea
unui
obiect
, cu o
structură
diferită
de a
acestuia
;
spec
.
zonă
de la
marginea
dinspre
partea
carosabilă
a
trotuarului
.
Bordura de
flori
a unei
peluze
.
– Din fr.
bordure.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia bordură
BORDÚRĂ
s.
1.
margine
. (~
a
trotuarului
.)
2.
v.
chenar
.
3.
v.
chenar
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia bordură
bordúră
s. f., g.-d.
art
.
bordúrii
;
pl.
bordúri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia bordură
BORDÚR//Ă ~i
f.
1)
Margine
(a unui
obiect
),
făcută
din
alt
material
pentru
protejare
sau
pentru
înfrumusețare
. 2)
Bandă
îngustă
din
blocuri
de
piatră
, care
mărginește
trotuarele
. [G.-D.
bordurii
] /<fr.
bordure
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia bordură
BORDÚRĂ
s.f.
1.
Fâșie
aplicată
(ca
podoabă
) pe
marginea
unui
lucru
;
chenar
. ♦
Margine
a unui
obiect
făcută
dintr-un
material
mai
rezistent
;
întăritură
.
2.
Margine
a
trotuarului
către
partea
carosabilă
a unei
străzi
. [< fr.
bordure
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia bordură
BORDÚRĂ
s. f.
1.
fâșie
aplicată
pe
marginea
unui
lucru
;
chenar
. ♢
margine
răsfrântă
a unui
obiect
dintr-un
material
mai
rezistent
;
întăritură
. 2.
margine
a
trotuarului
. (< fr.
bordure
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia bordură
BORDURÁ,
bordurez
, vb. I. Tranz. A
face
operația
de
răsfrângere
a
marginilor
unui
obiect
prin
tragere
și
întindere
. – Din
bordură
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia bordură
bordurá
vb., ind. prez. 1 sg.
borduréz
,
3 sg. și pl.
bordureáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia bordură
A BORDUR//Á ~éz
tranz. (
marginile
unui
obiect
din
tablă
,
plăci
etc.)
A
răsfrânge
în
scopul
întăririi
sau
asamblării
cu
alt
obiect
. /Din
bordură
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia bordură
BORDURÁ
vb. I. tr.
A
supune
operației
de
bordurare
. [<
bordură
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia bordură
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK