cîrpí (pésc, cârpít),
vb. –
1. A petici, a
coase un
obiect rupt. –
2. A repara, a
aranja. –
3. A acoperi
găurile dintr-un
perete. –
4. A
completa puieții sau răsadurile unei culturi. –
5. A
minți, a
născoci lucruri neadevărate. – Megl.
cripés „(eu) susțin”. Sl.
krŭpiti „a petici” (Cihac, II, 44;
DAR), contaminat cu sl.
krĕpiti „a întări”, de la
krĕpŭ „
tare”; cf. bg.
kŭrpiă, sb.
krpiti, slov.
kèrpiti, toți cu sensul de „a petici”. Se
confundă actualmente cu
cîrpi „a
bate.” Se
confundă actualmente cu
cîrpi „a
bate”. – Der.
cîrpeală, s.f. (petic;
mijloc, resursă;
oiște suplimentară pentru
plugul cu
patru boi), cf. bg.
kŭrpel „petic; reparație”;
cîrpitură, s.f. (petic, cîrpeală;
minciună).