CRÍTIC, -Ă
adj. 1. De critică, privitor la critică. ♢
Aparat critic =
totalitatea notelor lămuritoare, făcute de un
editor la
editarea unui
text;
ediție critică =
ediție a unui
text literar însoțit de
aparat critic. ♦
Bazat pe critică, care folosește critica.
2. Referitor la un
moment de
criză; care
anunță,
determină o
criză, o schimbare;
dificil,
periculos. ♢ (
Fiz.)
Stare critică (sau
punct critic) = stare a unui
fluid în care
dispare diferența între starea
lichidă și
cea gazoasă. //
s.m. Specialist în
probleme de
artă, care
analizează,
interpretează și
apreciază opere de
artă (pentru a le lămuri
publicului și pentru a da
artei o anumită
orientare). [< lat.
criticus, gr.
kritikos – în stare de a judeca, cf. fr.
critique, it.
critico].