s.f. Potrivire a sunetelor de la sfârșitul versurilor, începând cu ultimavocală accentuată; (p. ext.) potrivire a sunetelor finale a două cuvinte. ♦ Cuvânt care rimează cu alt cuvânt. [Cf. fr. rime, it. rima].
vb. I. intr. (Despre două sau mai multe cuvinte) A avea aceleași sunete în silabelefinale. ♦ (Fig.) A face versuri (cu rimă). [< fr. rimer, it. rimare].
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies. Mai multe detaliiOK