ADIÁ
,
adíi, vb. I.
1. Intranz. (Despre vânt, la
pers. 3) A sufla lin, ușor; (despre miros) a veni în unde ușoare. ♦ Tranz. A
murmura, a șopti.
2. Tranz. (Reg.) A mângâia; a atinge ușor.
3. Intranz. (Reg.) A clătina, a mișca. – Lat.
*adiliare (
< ilia „pânză”).