melițe, s.f. Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se zdrobesc tulpinile de cânepă și de in pentru a se alege fuiorul. ♢ Fig. (Fam.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). ♢ Expr. A da cu melița = a trăncăni, a flecări. – Bg. melica.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies. Mai multe detaliiOK