PRÍNDE,
prind, vb. III.
I. 1. Tranz. A
apuca ceva sau pe cineva cu
mâna, cu
ajutorul unui
instrument etc. ♢ Expr.
Parcă (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se
spune când cineva are o
bucurie mare,
neașteptată. ♦ (
Despre animale) A
apuca cu
dinții, cu
ghearele. ♦ A
fixa,
imobilizând.
2. Tranz. Fig. A
lua cunoștință de ceva (cu
ochii, cu
urechea, cu
mintea); a
percepe. ♢ Expr. (Intranz.)
A prinde de veste = a
observa, a
remarca, a
afla ceva, a
băga de
seamă (din
timp).
3. Refl. A-și
încleșta mâna sau
mâinile pe ceva
pentru a se
sprijini,
pentru a se
agăța.
4. Refl. recipr. A se
lua de
mână cu cineva (
pentru a
forma o
horă,
pentru a
dansa).
5. Tranz. A
cuprinde pe cineva cu
mâinile, cu
brațele.
II. Tranz.
1. A
ajunge din
urmă (și a
imobiliza) pe cineva sau pe ceva care se
mișcă,
aleargă; a
captura (un
fugar, un
răufăcător, un
inamic). ♦ A pune
mâna (sau
laba) pe un
animal.
2. A
surprinde pe cineva
asupra unei
fapte (
reprobabile) săvârșite pe
ascuns; a
descoperi pe cineva cu o
vină, cu o
neregulă. ♢ Expr.
A prinde (pe cineva)
cu minciuna = a
descoperi că cineva a
mințit. ♦ A
încurca pe cineva cu
vorba, a-l
face să se
încurce în
răspunsuri (
încercând să
ocolească adevărul).
3. A
ajunge în
ultima clipă spre a mai
găsi o
persoană, un
vehicul etc. care
sunt gata de
plecare. ♢ Expr.
A prinde momentul (sau
ocazia, prilejul) = a
găsi, a nu
lăsa să
scape momentul (sau
prilejul)
favorabil.
A nu-l prinde pe cineva vremea în loc = a fi
ocupat tot
timpul, a nu
sta nici o
clipă neocupat. ♦ (
Despre fenomene ale naturii,
evenimente etc.) A
surprinde.
4. Fig. (
Despre stări fizice sau
sufletești) A
cuprinde (pe
neașteptate); a
copleși. ♦ A
absorbi.
III. 1. Tranz. A
fixa ceva prin
legare,
coasere sau
agățare. ♦ Refl. A
rămâne fixat sau
agățat (de sau în ceva). ♦ Fig. A
înregistra, a
fixa și a
reda prin
mijloace artistice aspecte din
lumea înconjurătoare.
2. Tranz. A
înhăma; a
înjuga.
3. Refl. A se
lega, a se
asocia cu cineva (în
calitate de...).
4. Refl. și tranz. (Pop.) A (se)
angaja, a (se)
tocmi într-o
slujbă.
5. Refl. A se
angaja, a se
învoi la ceva; a
accepta, a
primi. ♢ Expr.
A se prinde chezaș (
pentru cineva) = a
garanta (
pentru cineva). ♦ Refl. recipr. A se
lua cu cineva la
întrecere, a se
măsura, a
rivaliza. ♦ Refl. recipr. A
face un
pariu cu cineva, a pune
rămășag.
IV. 1. Refl. A se
lipi de ceva sau de cineva. ♢ Expr.
A nu se prinde lucrul de cineva, se
spune când cineva nu are
chef să
lucreze. ♦ Fig. (
Despre privire,
ochi) A se
opri, a se
fixa, a se
pironi asupra cuiva sau a ceva. ♦ Refl. și tranz. A (se)
împreuna, a (se)
îmbina formând un tot, a (se)
suda.
2. Tranz. (
Despre îmbrăcămintea cuiva;
p. ext. despre gesturi,
atitudini etc.) A-i
ședea cuiva
bine, a i se
potrivi.
3. Refl. (
Despre mâncare; în expr.)
A se prinde de cineva = a-i
prii cuiva, a se
asimila.
V. 1. Tranz. A
începe să... ♢ Expr. (Refl. recipr.)
A se prinde (cu cineva)
la vorbă =
a) a
începe să
discute (cu cineva);
b) a se
înțelege (
unul cu
altul), a
cădea de
acord să...
2. Refl. (Pop.) A se
apuca de o
treabă, a se
porni la
lucru.
VI. 1. Tranz. A
obține, a
căpăta, a
dobândi. ♢ Expr. (Fam.)
A prinde carne (sau
seu) = a se
îngrășa.
A prinde minte sau (intranz.)
a prinde la minte = a
câștiga experiență, a se
face om de
treabă.
A prinde viață =
a) a
căpăta putere,
tărie; a se
înviora;
b) a
începe să se
realizeze, să fie
pus în
practică.
A prinde inimă sau (intranz.)
a prinde la inimă = a
căpăta curaj, a se
îmbărbăta. ♦ Fig. A-și
însuși o
cunoștință, o
deprindere etc., a
învăța (de la
altul).
2. Intranz. și refl. A se
dezvolta după
transplantare, a
crește. ♢ Expr. (Tranz.)
A prinde rădăcini (sau
rădăcină) = a se
fixa într-un
loc, a
căpăta stabilitate,
forță,
putere.
VII. Refl. Fig. (Fam.) A fi
crezut, a fi
luat drept adevărat,
bun,
valabil.
VIII. Refl. (
Despre lapte;
p. ext. despre alte
substanțe) A se
coagula, a se
închega. [Prez. ind. și: (pop.)
prinz. – Perf. s.
prinsei, part.
prins] – Lat.
pre(he)ndere.