Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția patentă definiție dex
patentă
găsește rime pentru
patentă
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
atenta
,
paienta
,
patenă
,
patent
,
patenta
,
patental
,
patentar
,
patentaș
,
patentat
,
patentă
,
petentă
Cuvinte apropiate:
atenta
,
paienta
,
patenă
,
patent
,
patenta
,
patental
,
patentar
,
patentaș
,
patentat
,
patentă
,
petentă
PATÉNTĂ,
patente
,
s.f.
1.
Drept
exclusiv
pe care
îl
are un
inventator
de a pune în
fabricație
și în
vânzare
produsul
invenției
sale
;
act
,
diplomă
prin care se
acordă
acest
drept
;
brevet
de
invenție
. ♦ Fig. (
Ir
.)
Sistem
,
procedeu
(
propriu
cuiva). ♦
Certificat
,
dovadă
. ♢
Patentă de
sănătate
=
act
eliberat
conducerii
unui
vas
maritim
, la
plecarea
dintr-un
port
, prin care se
adeverește
starea
sanitară
bună
a
echipajului
.
Patentă
consulară
=
scrisoare
de
acreditare
a unui
consul
. ♦
Drept
de a
profesa
, de a
exercita
(pe
cont
propriu
) o
activitate
sau o
acțiune
comercială
.
2.
(Înv.)
Impozit
anual
plătit
de
negustori
și de
liberii
-
profesioniști
;
act
prin care se
confirma
plata
acestui
impozit
și
dreptul
de
exercitare
a
comerțului
sau a
profesiunii
libere
. [Var.:
patént
s.n.] – Din fr.
patente
,
germ.
Patent
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia patentă
PATÉNT
1
, -Ă,
patenți
, -te
, adj. (
Despre
sisteme
și
obiecte
tehnice
)
Construit
în
chip
special
pentru
a
prezenta
garanții
de
soliditate
, de
bună
funcționare
sau
pentru
a
putea
fi
folosit
ușor
; care
funcționează
perfect
. ♢
Clește
patent
(și substantivat, n.) =
clește
special
cu care se
pot
executa
diferite
operații
de
apucare
, de
tăiere
etc. ♦ (Substantivat, f.)
Capsă
,
buton
de
încheiat
. ♦ (Substantivat, n.) Un
fel
de
târnăcop
,
folosit
în
mine
. – Din germ.
Patent
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia patentă
PATÉNT
2
, -Ă,
patenți
, -te
, adj. (
Despre
acțiuni
sau
manifestări
ale
omului
) Care nu se
poate
tăgădui
; de
netăgăduit
,
evident
;
autentic
. – Din fr.
patent
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia patentă
PATÉNT
3
s.n. v.
patentă.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia patentă
PATENTÁ,
patentez
, vb. I. Tranz.
1.
A
acorda
(cuiva) o patentă (
1
); a
breveta
o
invenție
.
2.
(Înv.) A
supune
pe cineva la
plata
unei
patente
(
2
).
3.
(Tehn.) A
aplica
unei
sârme
de
oțel
un
tratament
termic
pentru
a-i
asigura
o
rezistență
mai
mare
. – Din fr.
patenter,
germ.
patentieren.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia patentă
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK