Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția media definiție dex
media
găsește rime pentru
media
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
hedia
,
media
,
media
,
medial
,
median
,
mediat
,
medic
,
medica
,
medie
,
medio
,
medita
,
mediu
,
mefia
,
melia
,
meria
,
mesia
Cuvinte apropiate:
hedia
,
media
,
media
,
medial
,
median
,
mediat
,
medic
,
medica
,
medie
,
medio
,
medita
,
mediu
,
mefia
,
melia
,
meria
,
mesia
MEDIÁ,
mediez
,
vb. I. Tranz. A
mijloci
o
înțelegere
între
două
sau mai
multe
părți
adverse
, a
face
demersuri
oficiale
pentru
a
preveni
sau
pentru
a pune
capăt
ostilităților
dintre
două
sau mai
multe
state
; a
face
un
act
de
mediație
. [Pr.:
-
di
-a
] – Din lat.
mediare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia media
MEDIÁ,
mediez
,
vb. I. Tranz. A
mijloci
o
înțelegere
între
două
sau mai
multe
părți
adverse
, a
face
demersuri
oficiale
pentru
a
preveni
sau
pentru
a pune
capăt
ostilităților
dintre
două
sau mai
multe
state
; a
face
un
act
de
mediație
. [Pr.:
-
di
-a
] – Din lat.
mediare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia media
MÉDIU
1
,
medii
, s.n.
1.
Natura
înconjurătoare
alcătuită
din
totalitatea
factorilor
externi
în care se
află
ființele
și
lucrurile
. ♢
Mediu
intern
=
totalitatea
umorilor
care
scaldă
celulele
organismului
.
Mediu
de
cultură
=
soluție
nutritivă
sterilizată
,
utilizată
pentru
înmulțirea
microbilor
în
laborator
, în
diverse
scopuri
.
2.
Societatea
,
lumea
în
mijlocul
căreia
trăiește
cineva:
ambianță
.
3.
Substanță
solidă
,
lichidă
sau
gazoasă
,
câmp
electromagnetic
sau
gravitațional
etc. în care se
desfășoară
fenomenele
fizice
.
4.
Persoană
care
poate
fi
trecută
în
stare
de
hipnoză
, de
transă
și
despre
care, în
practicile
oculte
, se
crede
că
poate
comunica
cu
spiritele
și
poate
servi
ca
intermediar
între
ele
și cei
vii
. – Din lat.
medium
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia media
MÉDIU
2
, -IE
,
medii
, adj., s.f.
1.
Adj. Care se
află
în
mijloc
; de
mijloc
,
mijlociu
. ♢
Învățământ
mediu
=
treaptă
a
învațământului
public
,
între
învățământul
elementar
și cel
superior
.
Școală
medie
=
școală
de
învățământ
mediu
.
Termen
mediu
= al
doilea
termen
al
silogismului
. ♦ (
Mat
.; substantivat, m.pl., în
forma
mezi
)
Termenii
care se
găsesc
la
mijlocul
unei
proporții
. ♦ Fig.
Moderat
,
echilibrat
,
ponderat
.
2.
Adj. Care
reprezintă
o
medie
(
3
).
3.
S.f.
Valoare
mijlocie
a mai
multor
mărimi
. ♢
Medie
aritmetică
=
rezultatul
obținut
din
împărțirea
sumei
mai
multor
mărimi
la
numărul
lor
.
Unde
medii
(și substantivat, f.pl.) = unde
radio
cu
lungimea
între
100 și 1000 m;
domeniu
cuprins
între
186,9 m și 571,4 m
destinat
posturilor
naționale
de
radiodifuziune
. ♢
Loc
. adv.
În
medie
=
luând
o
măsură
intermediară
între
cantitățile
sau
calitățile
diferitelor
elemente
componente:
una
cu alta,
una
peste
alta. ♦
Rezultatul
obținut
din
adunarea
notelor
primite de un
elev
, de un
student
etc. și
împărțirea
acestora
prin
numărul
lor
total
. ♢ Expr.
A (nu)-i
ieși
sau
a (nu) avea media
(sau
medie
)
= a (nu)
obține
nota
de
trecere
. – Din lat.
medius, -a, -um.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia media
MÉDIU
1
,
medii
, s.n.
1.
Natura
înconjurătoare
alcătuită
din
totalitatea
factorilor
externi
în care se
află
ființele
și
lucrurile
. ♢
Mediu
intern
=
totalitatea
umorilor
care
scaldă
celulele
organismului
.
Mediu
de
cultură
=
soluție
nutritivă
sterilizată
,
utilizată
pentru
înmulțirea
microbilor
în
laborator
, în
diverse
scopuri
.
2.
Societatea
,
lumea
în
mijlocul
căreia
trăiește
cineva:
ambianță
.
3.
Substanță
solidă
,
lichidă
sau
gazoasă
,
câmp
electromagnetic
sau
gravitațional
etc. în care se
desfășoară
fenomenele
fizice
.
4.
Persoană
care
poate
fi
trecută
în
stare
de
hipnoză
, de
transă
și
despre
care, în
practicile
oculte
, se
crede
că
poate
comunica
cu
spiritele
și
poate
servi
ca
intermediar
între
ele
și cei
vii
. – Din lat.
medium
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia media
MÉDIU
2
, -IE
,
medii
, adj., s.f.
1.
Adj. Care se
află
în
mijloc
; de
mijloc
,
mijlociu
. ♢
Învățământ
mediu
=
treaptă
a
învațământului
public
,
între
învățământul
elementar
și cel
superior
.
Școală
medie
=
școală
de
învățământ
mediu
.
Termen
mediu
= al
doilea
termen
al
silogismului
. ♦ (
Mat
.; substantivat, m.pl., în
forma
mezi
)
Termenii
care se
găsesc
la
mijlocul
unei
proporții
. ♦ Fig.
Moderat
,
echilibrat
,
ponderat
.
2.
Adj. Care
reprezintă
o
medie
(
3
).
3.
S.f.
Valoare
mijlocie
a mai
multor
mărimi
. ♢
Medie
aritmetică
=
rezultatul
obținut
din
împărțirea
sumei
mai
multor
mărimi
la
numărul
lor
.
Unde
medii
(și substantivat, f.pl.) = unde
radio
cu
lungimea
între
100 și 1000 m;
domeniu
cuprins
între
186,9 m și 571,4 m
destinat
posturilor
naționale
de
radiodifuziune
. ♢
Loc
. adv.
În
medie
=
luând
o
măsură
intermediară
între
cantitățile
sau
calitățile
diferitelor
elemente
componente:
una
cu alta,
una
peste
alta. ♦
Rezultatul
obținut
din
adunarea
notelor
primite de un
elev
, de un
student
etc. și
împărțirea
acestora
prin
numărul
lor
total
. ♢ Expr.
A (nu)-i
ieși
sau
a (nu) avea media
(sau
medie
)
= a (nu)
obține
nota
de
trecere
. – Din lat.
medius, -a, -um.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia media
PĂTLÁGINĂ,
pătlagini
, s.f.
Gen
de
plante
erbacee
cu
frunzele
de
obicei
ovale
,
dispuse
în
rozetă
la
baza
tulpinii
, cu
flori
grupate
în
spice
, de
culoare
roz
sau
albăstrui
,
folosite
în
medicină
datorită
unor
calități
expectorante
și a unor
proprietăți
care
accelerează
cicatrizarea
rănilor
(
Plantago
);
plantă
care
aparține
acestui
gen
. – Lat.
plantago
,
-
ginis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia media
PĂTLÁGINĂ,
pătlagini
, s.f.
Gen
de
plante
erbacee
cu
frunzele
de
obicei
ovale
,
dispuse
în
rozetă
la
baza
tulpinii
, cu
flori
grupate
în
spice
, de
culoare
roz
sau
albăstrui
,
folosite
în
medicină
datorită
unor
calități
expectorante
și a unor
proprietăți
care
accelerează
cicatrizarea
rănilor
(
Plantago
);
plantă
care
aparține
acestui
gen
. – Lat.
plantago
,
-
ginis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia media
RĂCOVÍNĂ,
răcovine
,
s.f.
1.
Mică
plantă
erbacee
târâtoare
, cu
flori
mici
,
albe
sau
albe
-
verzui
și cu
fructul
o
capsulă
lunguiață
(
Galium
rotundifolium
).
2.
Mică
plantă
erbacee
cu
tulpina
târâtoare
, cu
flori
albe
, cu
petalele
mai
scurte
decât
sepalele
,
folosită
în
medicina
populară
(
Stellaria
media).
[Var.:
răcuínă
,
răcoínă
s.f.] – Et. nec.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia media
RĂCOVÍNĂ,
răcovine
,
s.f.
1.
Mică
plantă
erbacee
târâtoare
, cu
flori
mici
,
albe
sau
albe
-
verzui
și cu
fructul
o
capsulă
lunguiață
(
Galium
rotundifolium
).
2.
Mică
plantă
erbacee
cu
tulpina
târâtoare
, cu
flori
albe
, cu
petalele
mai
scurte
decât
sepalele
,
folosită
în
medicina
populară
(
Stellaria
media).
[Var.:
răcuínă
,
răcoínă
s.f.] – Et. nec.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia media
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK