Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția intamplare definiție dex
intamplare
găsește rime pentru
intamplare
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
întâmplare
Cuvinte apropiate:
întâmplare
ÎNTÂMPLÁ,
pers
. 3
întấmplă
, vb. I. Refl. unipers.
1.
(
Despre
fapte
,
evenimente
) A se
petrece
, a se
produce
, a avea
loc
. ♢ (
Urmat
de
determinări
introduse
prin prep. „cu” sau
determinat
printr-un
substantiv
sau un
pronume
în
dativ
,
indicând
persoana
sau
obiectul
la care se
referă
acțiunea
exprimată
de
verb
)
Ce i s-a
întâmplat
? Ce se
întâmplă
cu
cartea
promisă
?
2.
A (i) se
ivi
(cuiva)
prilejul
; a se
nimeri
să fie într-un
anumit
loc
(
incidental
).
Mi s-a
întâmplat
să
fiu
de
față
.
–
Probabil
lat. *
intemplare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia intamplare
ÎNTÂMPLÁRE,
întâmplări
, s.f.
Acțiunea
de
a se
întâmpla
și
rezultatul
ei.
1.
Ceea ce se
întâmplă
;
fapt
,
eveniment
. ♦
Peripeție
;
aventură
(
neplăcută
).
2.
Ceea ce se
petrece
în
mod
incidental
;
hazard
. ♢
Loc
. adv.
Din întâmplare
=
incidental
.
La întâmplare
sau
la
(ori
în
)
voia
întâmplării
= în
voia
sorții
; într-o
doară
, la
nimereală
. (Pop.)
La
toată
întâmplarea
= în
orice
caz
. (Pop.)
De o
(sau
pentru
orice
)
întâmplare
=
pentru
orice
eventualitate
. – V.
întâmpla
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia intamplare
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK