ACUZATÍV,
acuzative, s.n. Caz gramatical care are ca funcțiune specifică exprimarea complementului direct și a unor atribute. ♢
Acuzativ cu infinitiv = construcție sintactică specifică anumitor limbi, echivalentă cu o propoziție completivă directă, în care subiectul este la
acuzativ, iar predicatul la infinitiv. – Din fr.
accusatif, lat.
accusativus.