vre-
– Particulă care
indică ideea de nedeterminare. Se folosește numai în compuse:
vreun, oarecare;
vreodată, cîndva;
vreo sută,
cam o
sută;
vreo doi, circa doi.
Uzul cu art. indef
o (
vre o sută) s-a extins la
cazuri în care în
mod normal nu se articulează:
vreo doi, vreo cîțiva. – Mr.
vir(n)ă, vîrnu „oarecare”, megl.
vrin. Lat.
vere (unus) (Salvioni,
ZRPh., XXII, 479; Tiktin; REW 9224), cf. it.
veruno. Der. din lat.
vel unus (Capidan 331), este incertă.