sfat (-turi),
s.n. –
1. Povață,
îndemn, opinie. –
2. Consiliu, sfătuire,
adunare deliberativă. –
3. (Înv.) Intenție,
planuri. –
4. Conversație, taifas. –
5. (Arg.)
Palmă, scatoalcă. – Var. înv.
svat. Sl.
sŭvĕtŭ (Miklosich,
Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 337). Este dubletul lui
soviet, s.n., din
rus.
sovjet. – Der.
sfătui, vb. (a da
sfaturi; a
îndemna; a tăifăsui; refl., a delibera, a se sfătui, a se consulta);
sfătos, adj. (care povățuiește
bine, prudent; vorbăreț);
sfătuitor, s.m. (povățuitor, mentor);
sfătoș(en)ie, s.f. (elocvență, talent de povestitor);
sfetnic (var. înv.,
sfeatnic, sve(a)tnic), s.m. (consilier), din sl.
sŭvĕtĭnikŭ.