plătícă (plătíci),
s.f. –
Pește de
apă dulce cu
corpul lat (Abramis brama). Bg.
platika (Cihac, II, 261; Tiktin; Conev, 53), cf. ngr. πλατίτσα, slov.
platica ›
plătiță, var. înv. (Miklosich,
Slaw. Elem., 36; cf. Meyer,
Neugr. St., II, 50).
Ideea de „turtit” e vizibilă în acest cuvînt, cf. sp.
platija; de
aici plătică, s.f. (
arbore, Gleditschia triacanthos), numit
așa din
cauza formei caracteristice a
frunzelor sale. – Der.
plăticuță, s.f. (
pește, Rhodeus amarus).