meseríe (meseríi),
s.f. – Profesiune, ocupație manuală. Der. din
a meseri „a fi
sărac”, cu semantismul ca în it.
mestiere „serviciu” și „
nevoie” (Tiktin). Nu
apare înainte de
sec. XIX. – Der.
meseriaș, s.m. (lucrător, slujbaș);
meserieșesc, adj. (muncitoresc);
comeseriaș, s.m. (slujbaș din aceeași
breaslă).